Dincolo de orizontul albastru, de Frederik Pohl

10 martie 2013
Dincolo de orizontul albastru, de Frederik Pohl

Dincolo de orizontul albastru, de Frederik Pohl

Dincolo de orizontul albastru este continuarea volumului “Poarta” din saga SF “Heechee”, de Frederik Pohl. Volumul de fata a aparut in 1980, la 3 ani dupa publicarea primului. “Poarta” a castigat prestigioasele premii Nebula, Hugo, Locus si John W. Campbell.

Heechee este o rasa extraterestra care a disparut demult, insa care a lasat in urma o tehnologie avansata de teleportare in spatiu, si lumi parasite pline de bogatii. Oamenii au descoperit o poarta stelara in interiorul unui asteroid si aproape 1000 de nave spatiale pe care au reusit partial sa le faca sa functioneze si, cu ajutorul lor, au pornit in calatorii care fie le-au adus moartea, fie i-au imbogatit peste noapte.

Dincolo de orizontul albastru” se petrece la cativa ani dupa incheierea actiunii din “Poarta”. Acum Pamantul se confrunta cu noi amenintari. Pe langa foametea cumplita, pamantenii mai sunt loviti si de un fel de epidemie, numita “Febra” care cauzeaza atacuri mentale paralizatoare, cauzele multor accidente si crime. Il reintalnim pe Robinette, transformat intr-un om extrem de bogat, cum se intorsese din expeditia in lumea inteligentelor Heechee. Desi casatorit, Robinette inca se simte vinovat pentru pierderea Klarei, pe care o considera dragostea vietii lui, pierduta in spatiu printr-o tragica intamplare in cursul expeditiei.

El porneste intr-o expeditie spre “Fabrica de Hrana”, un artefact Heechee care este singura speranta a pamantenilor de eradicare a foametei si a “Febrei”.

In “Poarta”, Pohl s-a concentrat mai mult pe lupta interioara a lui Robinette, si a lasat cititorii cu multe intrebari legate de rasa extraterestra Heechee. In “Dincolo de orizontul albastru” cititorul afla ceva mai multe despre aceste inteligente superioare, nu insa fara putin efort din partea lui, caci Pohl aduce in discutie concepte din cosmologie si din fizica, cum ar fi Principiul lui Mach – care i-a servit ca inspiratie lui Einstein in elaborarea teoriei relativitatii.  Pohl mai face referire si la cercetarile lui Hawing despre gaurile negre.

Simtim in acest volum frica personajelor in fata necunoscutului. Spatiul le poate rezerva surprize neplacute si au toate motivele sa se teama.

Este un roman SF bun, nu la fel de bun ca predecesorul, insa e greu sa aduci acelasi suflu de noutate dupa un roman atat de invovator cum este “Poarta”.

No Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × 4 =