2010: A doua odisee, de Arthur C. Clarke

2 ianuarie 2013
2010: A doua odisee, de Arthur C. Clarke

2010: A doua odisee, de Arthur C. Clarke

Romanul SF 2010: A doua odisee este, asa cum sugereaza si titlul, o continuare a celei mai celebre lucrari SF a lui Sir Arthur C. Clarke, si anume “2001: Odiseea spatiala”, ambele fiind ecranizate.  Lucrarea de fata a fost scrisa in 1982 si a fost urmata de inca doua: “2061: A treia odisee” si “3001: Odiseea finala”. Impreuna, cele 4 formeaza celebra serie cunoscuta sub numle de “Odiseea spatiala”.

Interesant este faptul ca A doua odisee a fost scrisa initial ca scenariu de film, ca urmare a succesului cinematografic al primei Odisei, si chiar continua firul epic din filmul SF, nu din romanul precursor.  A fost ecranizata la 2 ani dupa aparitia cartii, si anume in 1984.

Cartea a fost nominalizata in 1983 la Premiul Hugo pentru cel mai bun roman SF, insa a pierdut in defavoarea uneia dintre Fundatiile lui Asimov.

Actiunea e plasata la 9 ani dupa dezastrul misiunii care se sfarseste pe Jupiter in 2001. Un echipaj mixt format din astronauti americani si rusi este trimis, la bordul navetei rusesti Alexei Leonov, sa investigheze cauzele esecului si disparitia misterioasa a lui David Bowman. Se presupunea ca raspunsul se afla pe nava spatiala Discovery One, cea care participase la prima misiune. Drumul nu este lipsit de peripetii, intrucat descopera ca nu sunt singurii interesati de informatiile pe care le-ar putea gasi pe Discovery One; o naveta chinezeasca avea aceeasi misiune. Din nefericire pentru chinezi, misiunea lor se incheie dezastruos pe Europa, unul dintre satelitii lui Jupiter, unde o forma de viata indigena le distruge nava. Echipajul americano-rus ajunge pe Discovey One dupa o periculoasa manevra si reuseste sa re-activeze computerul HAL 9000, dupa care lucrurile o iau razna: David Bowman apare ca o forma de energie, care reuseste sa “evadeze” si sa se intoarca pe Pamant, unde intra in contact cu mama lui si cu fosta lui iubita. Se pare ca Bowman este o unealta in mainile extraterestrilor, care vor sa descopere nu numai detalii despre rasa umana, dar si noi forme de viata pe Europa – urmatoarea oprire in “calatoria” avatarului lui Bowman.

Bowman i se infatiseaza lui Floyd, unul din membrii echipajului, avertizandu-l sa paraseasca Jupiter in maxim 15 zile. Pericolul este in curand infatisat echipajului, sub forma unor monoliti care isi maresc volumul cu o viteza ametitoare, parand ca inghit planeta. Echipajul reuseste sa se salveze, insa HAL si Discovery raman blocati pe orbita lui Jupiter, care este tranformata intr-o mica stea, prin fuziune nucleara. Extraterestrii care pusesera stapanire pe Jupiter sunt acum mai interesati de formele de viata acvatice descoperite sub gheata de pe Europa, si de aceea il manevreaza pe Bowman sa transmita un mesaj pamantenilor, prin intermediul lui HAL: sa nu incerce sa aterizeze pe Europa. Ca rasplata pentru ajutorul lui HAL, extraterestrii sunt de acord sa il transforme pe acesta intr-o forma de energie identica cu a lui Bowman, pentru a-i fi acestuia din urma companion.

Sir Arthur C. Clarke uimeste din nou nu numai cu imaginatia extraordinara, dar si cu abilitatea de a anticipa viitorul in tehnologie.

No Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × two =